Începând cu 25 septembrie, Brașovul devine un hub creativ în care literatura își dă întâlnire cu filmul, teatrul, muzica și artele vizuale. NOD Festival își asumă rolul de verigă între industriile creative, cu o miză clară pe profesionalizare, drepturi de autor și „book-to-screen/stage” pe un teren comun în care ideile nu rămân la nivel de inspirație, ci se traduc în colaborări concrete.
Ediția 2025 propune patru zile de întâlniri, workshop-uri, interviuri, proiecții și sesiuni „From Draft to Shelf”, o infrastructură culturală care adună autori, agenți, editori, artiști și publicul interesat de conținut relevant și aplicat.
Digital Distrikt intră în ecuație ca Partener de Cultură și promotor al evenimentelor de educație prin proiecte culturale, dintr-o poziționare asumată: “pragmarketing’’ cultural, proiecte cu miez, cu impact și cu rost. O colaborare mijlocită de Liviana Tane, unul dintre organizatorii NOD cu care am stat la povești.
Pentru pentru cei care nu te cunosc, deja, cine este Liviana Tane și care este rolul ei în contextul NOD Festival?
După 15 ani petrecuți în televiziunea de știri și alți 15 în comunicare, aș zice că sunt un om care a adunat multă experiență :). Suficientă cât să-mi doresc să dau înapoi cât mai mult din ce am acumulat. Plus că simt că am ajuns în acel moment de maturitate când prioritățile se aranjează așa cum trebuie și când înțeleg cât e de important să contribui la o schimbare de fond, pe termen lung. Scriu mult, citesc enorm, iar misiunea mea este să contribui la o schimbare de mindset, în care împreună să facem cumva, ca educația și cultura să nu mai fie percepute ca frivolități de tip soft skills, ci ca o bază fundamentală pentru consolidarea noastră ca indivizi și ca societate. Iar rolul meu în NOD a fost să-l visez de câțiva ani încoace și, alături de partenerii de la Matca Literară, să facem eforturi să-i dăm viață începând de anul acesta.
Dacă ar fi să măsori cultura, care e KPI-ul pe care NOD îl poate raporta onest la 30, 90 și 365 de zile după festival, în afară de reach? (industrii creative, impact real, follow-up)
Am pierdut atât de mult în spațiul cultural în câteva decenii, încât vestea bună e că avem spațiu și potențial să recuperăm enorm. Ultimii ani și în special ultimele luni au fost un soi de wake up call și cred că trăim momentul perfect să accelerăm procesul. E greu să măsori cultura în termeni de KPI. E genul acela de schimbare care are nevoie de timp ca să-și facă simțite efectele.
Totuși, onest, KPI la 30 de zile ar însemna câteva mii de participanți la cele peste 50 de evenimente și întâlniri cu peste 60 de invitați pe care le vom organiza în 4 zile de festival care să poarte cu ei acasă mesajele NOD.
90 de zile se vor resimți în rândul comunităților din zona literatură/teatru/film – public educat, tânăr, care contribuie la consumul cultural și la creșterea nivelului de educație și creativitate (ale cărui efecte pe termen mediu și lung se simt inclusiv în spațiul productivității profesionale și al echilibrului emoțional). În plus, primele 90 de zile vor crea spațiul primelor contacte între industriile creative, fie că vorbim despre potențialul contractual (manuscrise preluate pentru publicare, dramatizare sau ecranizare), fie de primele baze ale unei rețele internaționale de contacte la care să poată avea acces profesioniștii din industrie.
365 de zile înseamnă deja începutul unei schimbări: campaniile de follow-up vor urmări acțiuni concrete precum:
- organizarea de evenimente corporate de promovare și popularizare a consumului cultural;
- caravană în 10 orașe din România – oportunități de carieră în domeniul industriilor creative;
- turneu de promovare a scriitorilor români în străinătate (public țintă – europeni educați, studenți, young professionals);
- evenimente publice de popularizare a consumului de carte și evenimente artistice în țară, dedicat publicului generalist.
Și, desigur, NOD 2026 – un eveniment care va avea ca temă Puterea comunităților.
Cum arată, concret, drumul unei idei de la o scenă de lectură la un contract „book-to-screen” sau „book-to-stage”? Care e infrastructura invizibilă pe care o construiți ca să accelerați traseul?
Și aici suntem în fața unei prejudecăți pe care avem nevoie să o deconstruim, pentru că, de multă vreme, s-a consolidat ideea (incorectă) că operele ecranizabile sau dramatizabile sunt doar cele ale marilor clasici. În realitate, tot mai mulți regizori tineri aleg să transpună pe scenă sau în film opere ale unor scriitori tineri, inclusiv autohtoni (Radu Afrim și Gianina Cărbunariu sunt printre cei mai cunoscuți, la noi). Simplist, vorbim despre preluarea unei opere literare și adaptarea ei la scenă sau ecran, cu mijloace specifice (ajustarea personajelor și a dialogului, astfel încât să răspundă nevoilor tehnice, mai ales de spațiu și timp, pe care le impun teatrul și filmul).
Atât în SUA, cât și în Europa, există deja de ani buni programe care facilitează acest tip de tranziție inter arte și ne dorim ca NOD să devină o astfel de platformă, în primul rând prin crearea unei rețele de profesioniști care să intre în contact direct și să ofere resursele necesare în acest proces, dar și prin organizarea de workshopuri profesionale, masterclasses și școli de creație, precum și competiții dedicate acestui domeniu. Pe termen lung, urmărim, de asemenea, încheierea de parteneriate strategice cu instituții similare din România și străinătate care să faciliteze ieșirea din spațiul autohton a profesioniștilor din România și o interacțiune cât mai directă cu profesioniști din întreaga lume.
Vorbim de un „festival”, dar miza pare a fi de hub. Ce ați decis să scoateți intenționat din program ca să rămână clară această identitate?
Festivalul NOD este doar forma de manifestare publică a unei viziuni mai largi care vizează schimbarea sustenabilă în zona industriilor creative din România și conectarea la spațiul profesional european și, de ce nu, global. Cele 4 zile de evenimente, la care oricine poate să participe gratuit, au ca scop conectarea directă cu publicul larg care să poată astfel să înțeleagă cât mai corect procesele creative și să aibă acces la oameni și resurse relevante ale industriei. Este, în egală măsură, un proces de educare a mediului profesional (unde abordăm domeniul oportunităților de carieră, dar și pe cel al bunei înțelegeri a tranzacționării drepturilor de autor, de exemplu), dar și al publicului în general, care să aibă o percepție cât mai completă a mecanismelor care pun în mișcare lumea artistică.
Dacă NOD ar avea un singur „regulament de joc” pentru toți (autori, agenți, editori, branduri etc.), care ar fi două reguli nenegociabile? (sustenabilitate, incluziune, drepturi de autor etc.)
Fundația pe care mi-aș dori să se construiască infrastructura NOD se bazează pe două lucruri extrem de importante: sustenabilitatea și colaborarea. Nu putem face nimic solid dacă nu gândim lucrurile pe termen lung și dacă nu ne sprijinim unii pe alții, atât profesioniști cât și public/consumator, în demersul nostru. Desigur, la acestea se adaugă toate principiile care țin de calitatea, onestitatea și respectul pe care le datorăm actului creativ.

Ce ar însemna, în termenii pragmatici, marketing cultural făcut bine? Ne poți da un exemplu de activare pentru un brand care nu „măsoară” doar vizibilitate, ci rezolvă o problemă reală pentru autori sau public.
Îmi vine în minte Grivița 53, proiectul lui Chris Simion care s-a încăpățânat să ridice din temelii un teatru așa cum alte două femei au ridicat din temelii un spital pentru copii. Din punctul meu de vedere, ambele contribuie la însănătoșirea unui sistem bolnav, iar comparația nu mi se pare deloc deplasată. În zona literară, îmi vine în minte FILIT – Festivalul Internațional de Literatură și Traduceri de la Iași, dar și inițiativa Book to Screen, a partenerilor mei de la Matca Literară, care, de doi ani încoace, a devenit prima punte între autori și cineaști la noi în țară. Festivalul Enescu, TIFF – Festivalul Internațional de Film Transilvania, FITS – Festivalul de Teatru de la Sibiu, ohoooo, am o listă bogată. Din fericire. NOD va fi un pas suplimentar și definitoriu în conectarea acestor lumi.
Să zicem că ai avea un „pașaport pentru industrii”, ce vize obligatorii ar trebui să aibă un autor plin de artiști care vrea să treacă din literatură în film sau teatru?
Discuția asta e foarte lungă, mai ales că am avut ocazia să stau de vorbă cu câțiva mari autori ecranizați sau dramatizați (Colm Toibin, Viet Than Nguyen, Eric Emmanuel Schmitt sunt doar câțiva dintre ei) de la care am învățat enorm. Din punct de vedere tehnic, scrierea cinematică este, evident, un atu. Dar în termeni personali, cred că e important ca un autor să se poată desprinde emoțional de opera lui și să-i dea voie să se dezvolte în aceste medii. Să rămână deschis la redesenarea scenariului și să rămână principalul ambasador al poveștii.
Care e opinia nepopulară pe care ești dispusă s-o susții despre sponsorizarea culturală? Ce ar trebui să audă un director de marketing, chiar dacă nu e confortabil?
Cred că e important să renunțăm la ipocrizie.
Știu că sună dur, dar cred că un director de marketing ar trebui să aibă verticalitatea și curajul să măsoare impactul unui program cu alte instrumente decât cifrele, mai ales atunci când e vorba de educație și cultură, unde efectele sunt în primul rând calitative și abia apoi cantitative.
Din nefericire, am intrat într-o retorică de marketing atât de standardizată, încât investițiile de tip CSR sunt mai degrabă gândite să bifeze un target specific decât să genereze realmente o schimbare. Nu cred că facem bine nimănui dacă ignorăm realitatea și cred că e necesar să ieșim un pic din retorica defavorizaților sau a cifrelor impresionante, mai ales că trăim într-o epocă în care nu mai e deloc greu să obții cifre cu orice preț.
Descrie un „moment de learning” pe care vrei să-l lași în memoria unui debutant: ce vrei să-și noteze în carnețel și să folosească a doua zi? (profesionalizare, contracte, monetizare etc.)
Oricât ar suna de prețios sau de didactic, aș vrea ca lecția cea mai importantă pe care să o învățăm cu toții din astfel de evenimente să fie responsabilitatea. Să căutăm soluții să construim solid și durabil, în loc să căutăm rețete de pași simpli și celebritate rapidă. Să facem lucrurile cu răbdare și cu înțelegerea impactului pe care oricare dintre acțiunile noastre îl are asupra celorlalți, dar, mai ales, asupra societății în care trăim.
Dacă ai avea doar 30 de secunde cu un brand reticent: care ar fi pitch-ul tău pentru NOD ca proiect de marketing cultural aplicat?
Am încredere că un brand responsabil înțelege din prima secundă importanța pe care o au educația și cultura în bunul mers al unei societăți echilibrate. Că e NOD sau orice alt proiect care dezvoltă gândirea critică sănătoasă și echilibrul emoțional – nu e loc de scepticism în discuția asta. Sper că nu e nevoie de prea mult efort ca să fim cu toții de acord – cartea te face neprost, iar o societate care își prețuiește educația și cultura e o societate mai puțin vulnerabilă.
Din perspectiva proiectului The Writing Journey, de care știm că te ocupi, ce competență de mâine lipsește azi din educația autorilor români și cum o aduci în program, practic, nu doar aspirațional?
Firește că Inteligența Artificială și impactul ei asupra lumii de azi este o temă care n-are cum să lipsească de pe nicio agendă, mai ales de pe cea a spațiului creativ. Cum înțelegem noile instrumente, cum le folosim corect, dar mai ales cum reglăm chestiunile care țin de etică într-o lume atât de volatilă precum proprietatea intelectuală – e o discuție deschisă care are nevoie nu doar de un spațiu larg de dezbatere și analiză, ci și de reglementări ferme. Aici e mult de lucru.
Dacă ai putea adresa comunității NOD o singură întrebare deschisă pentru anul următor, care ar fi? Ce vrei să continue odată cu această comunitate?
Tu ce poveste trăiești azi, ca împreună să trăim fericiți până la adânci bătrâneți?
În loc de concluzii
La Digital Distrikt credem în demersuri culturale care își asumă rezultate: întâlniri reale, proiecte livrabile, punți între creatori și companii. NOD Festival este o invitație deschisă pentru branduri care văd marketingul cultural ca instrument de transformare, nu doar la nivel ‘’decorativ’’, și pentru profesioniștii din industrii creative care vor să treacă de la idee la implementare. Dacă ești parte din comunitatea noastră și simți că este genul de proiect din care vrei să faci parte, hai să stăm la o vorbă.