Atunci când ne punem pe căutat oameni noi în echipă, nu ne uităm doar după cei care au ochi buni pentru detalii sau au o experiență în spate, dar și un instinct aparte pentru lateral thinking, continuous learning și unghiuri fresh de abordare. Răzvan Patriche se alătură echipei Digital Distrikt. Despre noul nostru coleg putem spune că este un creativ care a trecut prin cam toate perioadele advertisingului românesc. Mai multe vă spune chiar el, în interviul următor:
De la pictură și street art la design digital, cum ai făcut saltul către publicitate și cum s-au împletit pasiunile tale pe parcurs?
Saltul sau mai bine zis trecerea, pentru că a fost un proces mai lung, a fost oarecum ghidată de situația anilor 90 spre 2000 când mi-a fost clar că voi rămâne o "eternă speranță a sculpturii românești". Simțeam că sunt la intersecția unor drumuri profesionale, nu știam încotro s-o apuc dar știam că sculptura a fost un capitol frumos, dar scurt. Restul l-a făcut economia de piață.
Cum ți-ai descrie stilul vizual?
Aici răspunsul se leagă de cel anterior, formarea mea ca sculptor și-a pus o amprentă asupra viziunii mele creative. Aș zice că minimalismul mi-e la îndemână, mi-e partener de cursa lungă.
Înainte de a ajunge în Distrikt, ai colaborat cu diverse agenții și branduri. Care a fost cel mai surprinzător lucru pe care l-ai învățat în lumea publicității, până acum?
De când am deschis ușa primei agenții mi-a fost clar că nu ajungi departe de unul singur. Am învățat și am fost învățat să pun ego-ul câteva rânduri mai în spate și după ultimele verificări tot acolo e.
Primul lucru pe care ai vrea să-l știe despre tine noii colegi și clienții Digital Distrikt?
Îmi place să mă consider "omul cu soluția" și cred ca asta suntem de fapt noi, creativii: cei care nu ne dăm bătuți până nu propunem o soluție la provocările adresate de fiecare proiect.
Cum îți găsești echilibrul între briefurile din agenție și proiectele tale personale? Ai vreo „supapă" creativă?
În ultima vreme proiectele personale din zona creativă au luat o pauză, am trecut prin agenții care m-au solicitat peste limita prevăzută de mine. Totuși, încerc în măsura timpului liber să mă amuz creând variante originale de postere de filme cult în varianta 100% minimalistă.
Ai lucrat în ilustrație, video și branding. Unde simți că e „acasă" pentru tine și de ce?
Simt că "joc acasă" la orice proiect care conține ceva creativ, ceva care nu seamănă cu o cărare bătătorită. Orice media sau proiect care are printre ingrediente creativitatea îmi face cu ochiul și-mi place să răspund la fel.
În echipă, fiecare coleg are o „super-power". Care e superputerea cu care vii la Digital Distrikt?
Pelerina mea de Super Erou s-a mai tocit în timp și mai are și petice, dar m-aș descrie ca un etern "ucenic". Mă ține în joc ideea de a învața permanent, inclusiv în afara ariei profesionale.
Muzica pe care te simți cel mai creativ? Un gen, un album, un artist care te ajută să te focusezi?
În primul rând nu ascult nimic când e vorba de proiecte, de job, acolo se întâmplă o alchimie personală la care muzica nu e invitată. Ascult în schimb multă muzică în afara jobului, acasă, pe strada, în mașină, în metrou. Mai puțin pe motocicletă. Nu mai am vârsta la care muzica sau genul mă definesc așa că ascult cu plăcere cam orice gen în funcție de starea de moment. Sunt un "incluziv" la capitolul muzică.
Care sunt 2-3 filme și 2-3 cărți de referință, care ți-au schimbat felul în care vezi lumea și munca ta?
La cărți pe primul loc e Conjuratia Imbecililor, un fel de manual de navigat prin viață în cheie comică amară. Apoi aș plasa pe locul 2 Golemul lui Meyrink, care m-a extras la propriu din realitatea cotidiană și pe un onorant loc 3, Labirintul lui Sonmez, care mi-a deschis ușa unor întrebări existențiale la o vârstă la care credeam că le cam știu pe toate.
La filme, fără dubii, primul loc e ocupat de Amadeus, meciul în care Geniul învinge dramatic Talentul. Vizionez cu plăcere nedisimulată în egală măsură Jarmusch (Ghost Dog), Lynch, Wes Anderson - în general orice poate fi pentru mine o experiență vizuală.
Ai vreo rutină când îți începi ziua de lucru, ca să intri în vibe-ul creativ? Ce site-uri sau newslettere urmărești?
Rutina mea e cam old school: înainte de a-mi începe ziua fac ceva sport și închei cu o cafea turcească la ibric și până acum nu văd motive s-o schimb. Ca un bonus, dacă mai am timp urmăresc newsletter-ul lui Dragoș Pătraru, al lui Gabi Bejan de la Hotnews, Miserport etc. Cât să mai aflu ce se întâmplă în jurul meu, pentru că la știri am renunțat să mă uit de ceva vreme.
Ce faci ca să-ți dai un restart atunci când se aglomerează gândurile și simți că inspirația nu mai curge natural?
Aleg varianta câștigătoare, iau o pauză. Ideal ar fi să mă plimb cam o jumătate de oră cât sa mă întorc cu mintea relaxată.
Cel mai neconvențional proiect care te-a provocat sau care te-a marcat cel mai mult?
Am avut privilegiul să particip la câteva campanii CSR, în special în zona copiilor instituționalizați sau a persoanelor cu dizabilități. Sunt experiențe care lasă urme mai mult decât orice Gold Effie sau ceva similar de pus în vitrină.
Dacă te-ai asocia cu un brand celebru, care ar fi și dacă ai fi un slogan, cum ar suna?
M-aș asocia cu brandurile care gravitează în zona activismului gen WWF sau Greenpeace. Cred că reflectă cel mai bine ceea ce și cine sunt eu pe persoană fizică, în viața de zi cu zi.
3 principii de bază în advertising pe care le urmezi și nu le încalci niciodată, indiferent de brief sau industrie? Și ce te-ar face să refuzi un brief?
Chiar dacă fiecare brief sau campanie vine cu particularități, există câteva principii fundamentale care funcționează ca niște linii roșii și mă ghidează, indiferent de context:
1. Mesajul trebuie să fie clar, să comunice eficient ceea ce brandul vrea să spună.
2. True advertising, respect față de consumator.
3. Respect față de brand.
Aș refuza un brief dacă intră în coliziune cu valorile mele personale, dacă produsul promovat e din zona "miracolelor" sau dacă brief-ul e lipsit de etică, clickbait.
Cum s-a integrat munca ta de artist vizual, formată în vremurile clasice ale advertisingului, cu noile instrumente de AI?
Advertising-ul, așa cum l-am prins eu la început s-a adaptat permanent la tehnologie, AI fiind ultima provocare, dar cu siguranță nu e și ultima. Nu m-am închinat niciodată la statuia Tehnologiei, dar folosesc sau, dacă este cazul, învăț orice tehnologie nou apărută pentru a rezolva un proiect după chipul și asemănarea brief-ului.
Cât de mult seamănă unde și cum te vedeai acum 5 ani, cu realitatea de astăzi?
Pe scurt, nu seamănă. Și cred ca asta e frumusețea vieții, ne mai duce și în locuri sau situații pe care nu le putem imagina. Prefer așa decât o viață previzibilă ca un program TV.
Răzvan a ajuns la Distrikt la momentul potrivit. Zicem noi, o întâlnire firească de timing și context. Acum suntem curioși cum va fi în noua formulă și avem încredere că vom face echipă bună împreună. Na, că ne-a ieșit și o rimă. Bine ai venit, Răzvan! Ne vedem luni, la status meeting.
