Social media câștigă meciul cu presa
Este oficial: manualul de campanie politică din România tocmai a fost actualizat. Acum include lip-sync-uri, dansuri virale și tirade de 15 secunde. Uitați de strângeri de mână prin piețe sau de maratoanele electorale epuizante prin țară, interviuri oferite jurnaliștilor; Tik Tok și-a făcut propria autostradă spre Palatul Cotroceni.
Nu știm cum să privim ascensiunea fulminantă a unui anumit candidat la președinție, propulsată de videoclipuri virale și energia de influencer, cu fascinație sau îngrijorare, așa că rămânem, cel puțin în spațiul public, simpli observatori. Dar e ca și cum ai descoperit că bunica ta are mai mulți urmăritori pe social media decât tine. Amuzant… și nu prea.
TikTok: Leagănul noilor „lideri”
Lider sau entertainer? Astăzi, linia dintre cele două este mai subțire ca niciodată. Pe TikTok, „liderul” este cel care reușește să adune cât mai mulți followers. Dar ce fel de lider este cineva care dansează mai bine decât vorbește? Aici răspunsul este unul cu nuanțe filosofice: sigur, mai nou toată lumea se poate erija în lider. Atâta timp cât algoritmul îi oferă scena, își vor găsi și adepții (aka followerșii) locul în sală.
Pe de altă parte, sau mai cu seamă în același timp, live-urile aduc o dimensiune umană în acest peisaj digital. Ele oferă un contact direct și real cu publicul, similar vechilor sesiuni de „meet and greet” din campaniile tradiționale. Acum, însă, acestea se mută online. Cu peste 8,9K spectatori pe un live, Călin Georgescu nu doar că a fost „văzut”, ci a și creat un sentiment de comunitate în timp real.
Candidatul modern și „tool-urile” lui
Video-uri lungi pentru un impact mai mare: TikTok permite acum videoclipuri de până la 10 minute, ceea ce schimbă jocul. Avem mai mult timp pentru storytelling, dar și pentru demonstrarea autentică a ideilor:
1. Autenticitate vizuală: La revedere, costume scorțoase. Candidatul TikTok poartă blugi, face glume și arată cum face flotări în videoclipuri. Mesajul este clar: „Sunt exact ca tine”, chiar dacă armăsarul din fundal valorează mai mult decât mașina ta.
2. Mesaje scurte și clare: Poziții politice complexe? Complicat și depășit, plictisitor pentru atenția redusă a publicului de astăzi. Un clip de trei secunde în care spui „Schimbarea începe acum!” în timp ce înoți într-un lac înghețat. Așa da engagement.
3. Tribalism, dar pe pozitiv: TikTok se hrănește pe bază de hashtag-uri și provocări. De ce să dezbați strategia NATO când poți lansa provocarea #VoteazăPentruLibertate? Puncte bonus dacă implică și o plimbare cu calul.
4. Puterea FYP (For You Page): Algoritmul îți (con)duce mesajul în colțuri ale României pe care nu le-ai vizitat niciodată, direct la utilizatori care nu s-ar uita la o dezbatere televizată, dar care scrolează prin 200 de TikTok-uri la trezire și la culcare.
Riscuri și recompense
Deși această formă de campanie are un iz de democratizare, datorită accesului la public, ridică și întrebări care nu s-au mai adresat până acum, tocmai pentru că ne confruntăm cu un context în premieră mondială. Alegem liderii pe baza capacității lor de a conduce sau a capacității lor de a deveni virali? Care este diferența între un candidat care promite și nu face nimic și unul care nu zice prea multe, dar ne poate surprinde în fapte. Ce se întâmplă când această platformă devine suprasaturată, transformându-se într-o cameră de ecou pentru cei care strigă (sau dansează) cel mai tare?
Când engagement-ul devine mai important decât analiza și gândirea critică, linia dintre lider public, demagog și entertainer devine periculos de subțire.
Cât de reală este „democratizarea”?
Deși TikTok pare să aducă publicul mai aproape, adevărul este mai complex. Algoritmii filtrează conținutul astfel încât utilizatorii să vadă mai degrabă ce le place, nu o diversitate autentică de opțiuni și atunci ne întrebăm, oare mai e vorba despre democrație când mesajul este modelat de un algoritm?
Pe de altă parte, platforma este un teren fertil pentru dezinformare, fake news, trolling și pentru reducerea unor subiecte complexe la formate superficiale. Un candidat poate ascunde lipsa de consistență politică sub un val de carismă virală. Și-atunci, engagement-ul ar trebui să fie mai important decât analiza critică?
România se află într-un moment de cotitură: TikTok a devenit noul spațiu al campaniilor politice care, în cazul candidatului Călin Georgescu s-a finalizat cu un loc la clasa 1 în turul 2. Vom asista la o adaptare inteligentă a liderilor, care să combine viralitatea cu substanța la o cenzură și limite legale pe rețelele de socializare?
Cu ce întrebări rămânem?
Pe măsură ce ne îndreptăm spre acest viitor, ne întrebăm: când algoritmii devin mai importanți decât ideile, cine mai controlează, de fapt, mesajul? Și, mai important, cum rămânem oameni într-o lume care pare să reducă totul la vizualizări, like-uri și hashtag-uri?
Așa că, dragi politicieni (și viitori clienți), ne vedem pe FYP?
Rămâneți cu bine, rămâneți pe bune!
